Palatul Topkapî - Haremul

Viața la curtea imperială : 
Haremul

Haremul imperial  (Harem-i Hümayûn) este un vast ansamblu de încăperi făcând parte din apartamentele private ale sultanului. Haremul era reședința mamei sultanului (Sultana Valide), a concubinelor și femeilor sultanului, a restului familiei sale, inclusiv copiii, precum și a servitorilor lor.
Haremul avea peste 300 de încăperi, structurate pe imobile, coridoare și curți. Haremul adăpostea cam 400 de persoane: 300 de femei și 100 de eunuci care să le supravegheze. Exista între ele o ierarhie: la vârf atotputernica sultană-mamă, apoi favorita, concubinele care aveau copii cu sultanul, concubinele ocazionale și fetele foarte tinere (12-15 ani) care se ocupau de treburile domestice. Copilele sultanului, prințese prin statut, erau căsătorite cu viziri sau cu alți demnitari importanți.
Odaliscele erau sclave albe primite în dar de sultan.
Șeful eunucilor negri (Kızlar Ağası) era al patrulea personaj important al protocolului oficial.

Apartamentele sultanei-mamă

Sultana mamă și însoțitoarele sale (kalfas)

Calea de aur

”Calea de aur” sau (Altınyol) era un coridor îngust, datând din sec.al XV-lea, care forma axa haremului. El se întindea între Curtea eunucilor(Harem Ağaları Taşlığı) și dormitorul privat al sultanului (Has Oda). Sultanul folosea acest pasaj pentru a ajunge în harem, în dormitor, în sala tronului și pe terasa imperială.
Curtea sultanei-mamă, curtea concubinelor și a soțiilor (Baş Haseki), apartamentele prinților și apartamentele sultanului dădeau spre acest pasaj. Era numită ”aurită” deoarece se spunea că sultanul obisnuia să arunce concubinelor monezi de aur în zilele de sărbătoare.

Curtea favoritelor

Curtea concubinelor

 Curtea eunucilor

Favoritele sultanului  erau menite să asigure perpetuarea dinastiei conform ierarhiei haremului. Când o favorită rămânea însărcinată ea căpăta titlurile și atribuțiile de ” însoțitore oficială a sultanului.”(Kadınefendi).
Prinții Coroanei  (Şehzadeler) locuiau în Pavilionul dublu (Çifte Kasırlar / Veliahd Dairesi), care consta din două camere, construite  pe o platformă înaltă, care le asigura vederea spre exterior și îi  ferea de privile indiscrete.
Prinții erau educați în disciplina haremului până la vârsta adultă. Apoi erau numiți guvernatori ai provinciilor din Anatolia pentru a învăța arta guvernării statului.

Pavilionul dublu