Orient,orientalism ( III )

 În Franța orientalismul ”modern” în pictură este o prelungire a orientalismului clasic și își are originea între anii 1905-1010, odată cu construirea vilei Abd-el-Tif în Algeria,instituție artistică ,cumpărată în 1795 de Si Mahmud Abd-el-Tif și care a găzduit între 1907-1962 artiști pictori veniți din metropolă.Familia Abd-el-Tif numără 87 de artiști,dintre care 77 sunt pictori și gravori,17sunt sculptori și unul arhitect.Au existat și premii Abd-el-Tif,decernate  de Societatea Pictorilor Orientaliști francezi,pe bază de concurs.
***
Inspirată de Orientul Mijlociu,arta orientalistă nu corespunde in Franța niciunui stil particular și grupează artiști cu personalităti diferiteși opuse ca:Horace Vernet, Ingres, Eugène Delacroix, Théodore Chassériau, Jean-Léon Gérôme, Eugène Fromentin , Auguste Renoir (Odalisque din 1884)sau chiar Matisse și Picasso la începutul secolului al XX-lea.

Dominique Ingres
La grande odalisque,1814 -muzeul Luvru

Eugene Delacroix :Album du Maroc ,muzeul Luvru

***
Unii artiști ,ca Delacroix ,au făcut călătorii în Orient și s-au întors cu crochiuri pe care le-au folosit în realizarea operelor lor.
Alții și-au folosit doar imaginația.
Majoritatea au zugrăvit un Orient situat intre realitate și imaginar.
În acea epocă reprezentarea nudității era șocantă dacă nu era justificată. Atunci au folosit ca surse de inspirație haremul și baia.

***

Obiceiurile orientale,sclavia,poligamia,baia publică antrenează în Europa fascinație sau repulsie.Haremurile imaginate sunt populate de odalisce în atitudini languroase...
Acest subiect a fost ilustrat în special de Jean-Leon Gerome.

Jean-Leon Gerome: Haremul

Jean-Leon Gerome.Baia

Orient ,orientalism (II)

 Ilustrație la ”Scrisori persane”

Scrierea lui Montesquieu”Scrisori persane”s-a bucurat de un succes enorm imediat după apariție dar și mai târziu.Ea amuza prin exotism,
prin poveștile de dragoste relatate prin scrisori și prin umor.
Definit la început ca o atracție spre exotismul oriental orientalismul a devenit în secolul al XIX-lea un curent literar și artistic occidental.
Astăzi termenul”orientalism”se folosește și pentru a desemna studii orientale (studierea limbilor,culturilor și civilizațiilor orientale,vechi sau actuale.
***
Orientul biblic,legendele și personajele sale au fost ilustrate de pictorul olandez Rembrandt.In perioada de tinerețe(1625-1631) picturile sale ,deși de dimensiuni medii sunt foarte detaliate (bijuterii , costume ) iar subiectele sunt religioase sau alegorice.În anii 1650 scenele biblice sunt inspirate din Noul Testament,dar într-un stil mai intimist,preferând personajele solitare în locul scenelor de grup.

Rembrandt:David și Jonathan
 ***
În perioada romantică seducția orientului reprezenta o formă de evadare din realitate la fel ca și idealizarea Evului Mediu.
Washington Irving a găsit în Granada ambele orientări romantice:
Evul Mediu și Orientul arab.Opera sa ”Povestiri din Alhambra ” fixează topicul exotismului spaniol.
În Franța atracția pentru Orient se manifestă și în societate: saloanele nobiliare și burgheze dau baluri  în pitorești costume orientale iar numeroși oameni bogați și-au comandat  portrete în care apăreau îmbrăcați în mătăsuri ca niște emiri.

Costume orientale

Orient - Orientalism ( I )

Orientalismul s-a definit la început ca o reprezentare sau descriere a aspectelor culturale orientale de către scriitori,poeți sau pictori.
***
In 1669 un trimis al sultanului vizitează curtea de la Versailles a lui Ludovic al XIV-lea dar luxul regal nu l-a impresionat. Ofensat de acest dispreț Regele Soare îi cere lui Moliere să scrie o piesă în care turcii să fie ridiculizați. Moliere acceptă și așa se naște comedia ”Burghezul gentilom” , în care tânărul îndrăgostit se deghizează în fiul Sultanului(le Grand Turc)pentru a se putea căsători cu aleasa inimii,satisfăcând ambițiile de mărire ale tatălui ei.
Comedia se încheie , conform gustului vremii , cu un balet oriental.
Acesta a fost începutul reprezentării orientului în literatură dar inclinația pentru orient este mult mai veche.
Există totuși un orientalism umanist și clasic care se situează la sfârșitul Evului Mediu și începutul Renașterii datorită cruciadelor  și al călătoriilor de explorare(călătoria lui Marco Polo).
***

”O mie și una de nopți”
(pagini de manuscris)
***
După impactul literar produs de publicarea culegerii de povești orientale”O mie și un de nopți”(adusă și publicată la Paris în 1704 de arheologul Jean Antoine Galand,călătorii romantici din secolele XVIII și XIX au descoperit Alhambra și au făcut călătorii în Orient.
Orientul devine o modă pentru scriitorii francezi.Voltaire scrie romanul”Zadig”,iar Montesquieu ”Scrisori persane”.
***
În secolul al XIX-lea călătorii francezi Theophile Gautier, Charles Davillier și Gustave Doré fac călătorii în Spania și descoperă Alhambra,despre care au lăsat pagini și desene minunate. Alături de Victor Hugo și Washigton Irving ei se situează printre primii orientaliști moderni.
***
Gravuri de Gustave Doré:
 1.Patio de los Leones (1881)

2.El Generalife de Sevilla(1881).