duminică, 29 martie 2015

Sultanatul femeilor ( I )

Sultanatul femeilor (în limba turcă otomană Kadînlar saltanatı) este o perioadă din istoria Imperiului Otoman care cuprinde ultimele decenii ale secolului al XVI-lea și prima jumătate a secolului al XVII-lea perioadă în care femeile, în special mamele sultanilor, Valide Sultan, au exercitat o influență importantă asupra politicii Imperiului Otoman. Termenul a fost folosit pentru prima oară de istoricul turc Ahmed Refik (1881-1937) pentru a caracteriza o perioadă de stagnare și decadență a Imperiului Otoman.

 Prima femeie din harem care a deținut o putere importantă în imperiu a fost Hürrem Sultan (c. 1510-1558), cea care a devenit soția legitimă a sultanului Soliman Magnificul.


In 1541, un incendiu a distrus vechiul palat şi tot haremul a fost mutat din palatul vechi la Topkapî, unde ea era permanent aproape de sultan și de locul de guvernare (Divan). Istoria spune că mutarea s-a făcut la cererea Roxelanei; şi astfel începe ”Sultanatul femeilor”.
Hürrem a fost consilierul de încredere al lui Soliman şi se pare că a avut o mare influenţă și în politica externă.

Interior la Topkapî: camera lui Hürrem

 
Hŭrrem avea o suită de peste 100 de persoane, (90 fiind numai servitoarele şi sclavele ei), deţinea o gardă de eunuci, croitor și furnizor de textile.
Ea a asigurat tronul imperiului pentru fiul său Selim. Și-a înlăturat cu dibăcie oponenții, mai întâi pe vizirul Ibrahim Pașa în 1536), apoi pe vizirul Kara Ahmed Pașa în 1555. A determinat asasinarea prințului Mustafa primul moștenitor la tron. A murit prea devreme și nu a fost Valide Sultan.
Este foarte greu de a separa astăzi  invenţiile și calomniile de adevărul istoric.
    
Hürrem incredibila sultană,  a inspirat o serie numeroasă de portrete, o simfonie de Josef Haydn, o operă de  Denys Sichynsky, un balet, piese de teatru, romane  în ucraineană, franceză, germană și chiar în română (un roman de Vintilă Corbul).

Dintre copiii săi cel mai mult i-a seamănat și la chip și la caracter fiica sa Mihrimah.

Mihrimah - portret de TIZIAN

marți, 24 martie 2015

Incredibila sultană


Roxelana-Hürrem.

Puţine femei au marcat Istoria precum cea care avea să devină celebra sultană Hürrem. A fost un personaj feminin remarcabil, care şi-a clădit cu dibăcie fiecare etapă a vieţii sale tumultuoase.
Avea o personalitate surprinzătoare, o ambiţie uriașă și o inteligență ieșită din comun. Aceste calităţi au făcut-o nemuritoare în conştiinţa multor oameni.
  
***

Răpită de tătari, vândută succesiv mai multor negustori de sclavi, fata ucraineancă ajunge din Crimeea la Istanbul, cumpărată de Suleyman sau dăruită acestuia de către Ibrahim pașa. Adevărul istoric nu este încă stabilit.
Odată intrată în harem, Roxelana- Hürrem. a intrat sub observaţia temutei kagia-kadîn, femeia îndrituită să conducă haremul. A trebuit să înveţe să coasă, să brodeze, să danseze, să cânte la mai multe instrumente muzicale turceşti, ba chiar să mânuiască marionete şi să spună poveşti. În labirintul social care era haremul sultanului, reuşita Roxelanei a fost una de excepție, dar cu totul diferită de scenariul-clișeu al scrierilor ulterioare.
Succesul câştigat pe baza înfăţişării sale s-a bazat probabil pe contrastul vizual dintre ea şi celelalte femei din harem. Nu avea nimic oriental în ea, nu avea ochii mari, negri şi adânci, pielea măslinie şi talia subţire a femeilor orientale.


 Giovane ma non bella” – „Tânără, dar deloc frumoasă” -   "totuşi graţioasă, cu toate că este scundă de statură"-  comenta în scrierile sale ambasadorul veneţian în anul 1526, -
S-a cultivat enorm și a dovedit un zel  islamic deosebit.
Suleyman s-a căsătorit cu Hürrem, devenind singurul sultan din istoria medievală a Turciei care a avut o soție legitimă.
 Cum  Hürrem. ajunsese o Haseki, titlu purtat doar de sultane, ambiţioasa femeie a acumulat o avere uriaşă, din care a sponsorizat construirea a numeroase compexe arhitecturale atât în Istanbul, cât şi în Ierusalim, Ankara, Edirne, Mecca.
În anul 1539, l-a rugat pe strălucitul arhitect Sinan Mimar să construiască un grup de clădiri care să includă o moschee, o medresă (institut de învăţământ superior musulman) şi o şcoală.
Hurrem Hammam

  Complexul, denumit Haseki Kulliyesiwas, a fost ridicat în districtul Avrat Pazari din Istanbul şi poate fi vizitat şi în zilele noastre. În anul 1550, Hürrem a ordonat construirea în cadrul aceluiaşi complex a unui spital pentru femei, alături de o cantină socială. Totodată a mai cerut construirea unui mare hamam (baie publică), cu o secţiune pentru bărbaţi şi alta, evident, pentru femei. Clădirea este unică în cadrul hammam-urilor din Istanbul.
Hurrem Hammam

 

marți, 3 martie 2015

Sultanele Imperiului Otoman (II)

Mahidevran și Hürrem Sultan


Serialul turcesc Suleyman Magnificul, criticat și desființat de unii și alții dar admirat de publicul larg, ne-a prezentat aspecte din istoria Imperiului Otoman în epoca sa de apogeu. Faptele și personajele au fost descrise conform datelor istorice și dacă unele amănunte au fost omise, acest lucru s-a datorat desigur decizei scenariștilor.

La începutul domniei lui Soliman I, haremul era dominat de mama sa. Ea a fost vâlidé-sultân până la moartea ei, în 1533.

Mahidevran ( 1498?-1581 )
       
În această perioadă, kadin-a favorită a sultanului era Mahidevran, numită „Gülbehar” (Trandafir de primăvară ), care îi dăruise lui Soliman un fiu, pe Mustafa, (n. în 1515)  chiar înainte ca acesta să urce pe tron. Ea nu avea ambiţii personale ieşite din comun. Origina ei este nesigură: albaneză sau circaziană.
A fost cea de-a treia soție a sultanului otoman Suleyman I. A ajuns în haremul Sultanului Suleyman pe când avea 11 ani. Era cu 4 ani mai mică decît Suleyman și cu 8 ani mai mare decît rivala ei – cadâna Hürrem.
 
Mahidevran nu a ajuns în harem ca sclavă. Frații săi au adus-o în dar sultanului în semn de respect și în speranța că îi vor cîștiga încrederea sultanului otoman.  Unele izvoare afirmă că mama sultanului Suleyman, Valide, avea origini cercheze pe linia mamei și și-a dorit în haremul fiului său o cadână cercheză frumoasă.
 A avut trei copii : Mustafa, Raziye(fiică) și Ahmed.
După asasinarea  fiului său din ordinul lui Suleyman, s-a retras la Bursa unde a trăit în sărăcie. A murit la 3 februarie 1581și a fost îngropată în moscheea Muradiye lângă fiul său. A trăit 83 de ani.
In serial a fost interpretată de actrița Nur Fettahoglu.


Roxelana-Hürrem



Hürrem- portret de Tizian (1550)

    

Tradiția ucraineană îi dă ca nume de naștere Alexandra Lisovska, născută la Rohatyn.
Poetul Samuel Twarowski care a făcut parte dintr-o ambasadă în imperul otoman la  sfâșit de secol XVI și început de secol XVII spune că a aflat la curtea din Istanbul că Hürrem ar fi fost fiica unui preot ortodox, probabil ucrainean. ea ar fi fost răpită de tătari în timpul unei năvăliri și adusă ca roabă probabil mai întâi la Kaffa în Crimeea și apoi la Istanbul. Intrarea ei în haremul lui  Suleyman se situează în jurul urcării acestuia pe tron în septembrie 1520. A avut porecla de Roxelana sau Roxolana, după numele regiunii de origine.
Atrage atenția sultanului iar în 1521 îi dăruiește un fiu, Mehmet. Atunci devine favorita sultanului - Hasseki sultana. După convertirea la Islam se va numi Hürrem(cea veselă, cea care râde).
Sultanul va uita de celelalte concubine pentru a avea cu noua favorită o relație exclusivă.
In 1534 va fi eliberată din sclavie și apoi va devni soția legitimă a sultanului, ceea ce este un fapt nemaintâlnit, o ruptură cu tradiția otomană.
Rivalitatea dintre ea și Mahidevran, intrigile care au dus la eliminarea, în 1536, a vizirului Pargali Ibrahim Pacha, prietenul credincios la sultanului și al prințului Mustafa (care va fi asasinat) formează firul narativ al serialului cunoscut.
A avut cinci fii și o fiică:
Mehmet(1521- 1543)-mort de variolă; urmează Mihrimah-sultana(1522-1574), căsătorită cu marele vizir Rüstem Pacha, apoi Abdullah (1523-1526), Selim, succesorul la tron( 1524-1574); acesta a fost alesul ei pentru a urma la tron în speranța că nu-și va asasina frații, având o fire blândă. Pentru că a murit înaintea lui Suleyman, nu își va vedea planurile realizate; ultimii prinți sunt Baiazid (1525-1561), inteligent și crud, care va fi executat tot din ordinul tatălui său) și Cihanghir (1531-1578), cocoșat, atins de epilepsie dar având o minte strălucită.
 Hürrem a murit la 18 aprilie 1558 . După unele surse cauza morții a fost o pneuminie căpătată în iarna anului 1558 când a plecat la Edirne, răceală care a recidivat în martie într-o formă mult mai gravă pe câd se reîntorcea la Istanbul.
A fost înmormântată în mausoleul de lângă moscheea Suleymaniye, decorat cu ceramică de Iznik, care descrie grădinile paradisului, un omagiu adus de sultan firii sale pline de voioșie.
In serial a fost interpretată de două actrițe:  
Meryem Sarah Uzerli                             Vahide Percin Gordum