Pictori orientaliști (VII )

Alexandre Roubtzoff
(1884-1949)

Acest pictor de origină rusă s-a născut la Sankt-Petersburg. Naturalizat francez în 1924.  Este un pictor orientalist care a lucrat în special în Tunisia. Laureat al Academiei de Arte frumoase din Sankt  Petersburg, (șase premii mari), apropiat al familiei imperiale a Romanovilor, artistul s-a consacrat la început picturii de interior.
Debarcat la Tunis în 1914, va expune la Salonul tunisian, (după război), apoi la Londra.
Pictura orientalistă este profund legată de călătorii și de șederi în Orient.

Malul mării la Marsa

                         Grădină la Ben-Negro ,Bizerta

Instalat la Tunis pictorul s-a instalat atelierul la limita dintre ”medina ”(orașul vechi) și centrul modern. de pe terasa sa putea să se bucure de confruntarea dintre aceste două lumi, orașul vechi cu labirintul său de străduțe, veritabil Orient în mininatură, și Tunisul monden și artificial al societății coloniale.

Ras -el Diebel

Din punct de vedere tehnic ea este marcată de utilizarea culorilor în tonuri mai calde, cu precădere a nuanțelor de roșu, galben,brun. Lumina este mai caldă iar contrastele mai accentuate.
Alexandre Roubtzoff a fost considerat un ”pictor al luminii ”(Pierre Dumas).
A pictat personaje feminine, copile,adolescente sau femei bătrâne...

Effet de Moucharabieh

                          Beduină

 Beduină din Tunis

Cemille și Fatma

Mort la Tunis (1949),pictorul este înhumat în cimitirul Borgel din Tunis.
Operele sale păstrează marca unui orientalism adevărat și sincer.

Pictori orientaliști (VI)

Théodore Chassériau (1819-1856)
                                                         
                                 Arabi adăpându-și caii

 
     Harem                       

 
Acest pictor deosebit de talentat s-a născut la Santo Domingo. După moartea tatălui său se stabilește, împreună cu fratele și surorile la Paris. La 11 ani este acceptat în atelierul lui Dominique Ingres care îi prezice că va fi ”un Napoleon al picturii”.
În 1839, la 20 de ani, expune la Salon tabloul ” Suzana la baie ”.
Devine prietenul lui Theophile Gautier care va fi un entuziast apărător al operei sale.
Admirator al lui Eugene Delacroix, Théodore Chassériau se simte atras de Orient. La invitația califului Ali Ben Ahmed, pleacă în Algeria (în 1846).
                                                  Ali Ben Ahmed

Cavaleri arabi întrecându-se în luptă

Scenele de luptă ale cavalerilor arabi, scenele din viața femeilor demonstrează cât de bine stăpânește mișcarea și culoarea. Chassériau combină cu talent lecțiile primite de la cei doi maeștri. Puritatea clasică a liniilor lui Ingres se îmbină cu impetuozitatea romantică a lui Delacroix.
Adoră femeile și tovărășia lor. A creat chiar un tip de femeie ușor de recunoscut: cu chip straniu, cu o extremă senzualitate,  cu tors alungit și subțire.

Tabloul ”Esther”(sau ”Toaleta Estherei)-1841 - Muzeul Luvru

Pictori orientaliști (V) Jean-Léon Gérôme

Black BashiBazouk

Femei din harem hrănind porumbei

Jean-Léon Gérôme,(1824 - 1904 ) este un pictor și sculptor francez, membru al Academiei de Arte frumoase (Academie des beaux-arts)
Pictor emblematic al picturii academice a celui de al Doilea Imperiu (Second Empire), el a pictat scene orientaliste, mitologice, istorice și religioase.
 Gerome călătorește în Turcia, pe malurile Dunării (în 1854), în Egipt (în 1857) și își umple caietele de schițe cu numeroase desene.
La Salonul din 1861 va trimite o scenă orientală:  ”Le Hache-paille egyptien”.
Cele mai bune opere ale sale sunt inspirate de curentul orientalist, bazate pe subiecte egiptene sau otomane.
Subiectele sunt foarte diverse.Admirăm  personaje orientale pitorești plasate în diferite spații: moscheea, cafeneaua ,haremul,  strada, deșertul...

Interiorul unei moschei


Muezinul

 Vânzători de covoare la Cairo

Imblânzitorul de șerpi

Dansul cu sabia la cafenea

Dansul cu sabia (detaliu)

 Târgul de sclave

Păstor sirian

                                                    Recruți egipteni mergând prin deșert

Pictori orientaliști(IV): Horace Vernet

Horace Vernet

( 1789-1863 )
  
Călăreți și căpetenii arabe ascultând un cântăreț

Negustor de sclavi 

Emile Jean-Horace Vernet, pictor, născut în Muzeul Luvru, unde părinții săi se adăpostiseră de vâltoarea Revoluției Franceze. Ca pictor, a  mers pe urmele tatălui său, Carle Vernet, în pictarea scenelor militare, din care a făcut specialitatea sa. S-a dovedit un talent strălucit dar superficial. A pictat scene de bătălie, scene sportive și subiecte inspirate de Orient dat fiind că a locuit o vreme în Algeria în calitate de cronicar grafic al trupelor franceze.
În 1840 va face o călătorie în Egipt în compania nepotului său. În Egipt a făcut o serie de dagherotipuri care au dat naștere unei cărți :”Excursions daguerriennes”.
Iată și câteva lucrări ale sale inspirate de Orient :

Portret de arab

Judas și Tamar

Episod din cucerirea Algeriei

Doamnă algeriană vânând cu șoimul

In 1855 la Expoziția universală picturile sale au ocupat o sală întreagă ca și lucrările lui Ingres.Primește medalia de aur iar această recunoaștere îl situează printre cei mai de seamă artiști ai vremii. Iar în decembrie 1862, Napoleon al III-lea, aflând că artistul este grav bolnav, îi trimite Crucea Legiunii de Onoare ”ca unui mare pictor al unei mari epoci ”.

Une tombe an terre d”Afrique

Pictori orientalisti (III):Prosper Marilhat

 Stradă în Cairo

Ruinele moscheii califului Hakem (Cairo)

Prosper-Georges-Antoine Marilhat  (1811-1847) este un pictor francez orientalist și naturalist.
Pleacă împreună cu baronul Karl von Hugel într-o călătorie în Orientul Apropiat, între 1831 - 1833, ocazie pentru Marilhat de a realiza numeroase studii orientale. Călătoreste în Grecia, Siria, Palestina, Egipt, Rhodos, fiind atras în special de imaginile din Cairo.
În perioada petrecută în Alexandria pictează o serie de decoruri teatrale și numeroase portrete.
Se întoarce în Franța  cu vaporul ”Sphinx” care remorca obeliscul de la Luxor instalat în Piața Concorde.
La Salonul din 1834,operele sale cu subiecte egiptene, dintre care ”Piața din Ezbekieh”, stârnesc entuziasmul lui Theophile Gautier.
Iată câteva din lucrările care l-au consacrat ca pictor orientalist :

O stradă din Cairo

Negustor turc

Arabi Sirieni călătorind

Amintire de pe malul Nilului

Pictori orientaliști(II):Eugène Delacroix

Arabe assis

Femme juive a Alger

Eugène  Delacroix (1798-1863) a făcut o călătorie de șase luni în nordul Africii,( în Maroc și Algeria),printre înșoțitorii contelui Edgar de Mornay, conducătorul delegației trimisă de regele Franței în Maroc pentru a-l menține sun control pe sultanul Mulay Abd-ar Rahman.
Delacroix descoperă aici uimitoarea lumină a peisajelor, a oamenilor, senzualitatea și misterul. Această nouă realitate se va reflecta în întreaga operă creată după această experiență a Orientului.

Mulay Abd-ar Rahman ,sultanul Marocului
ieșind din palatul său, insoțit de garda sa.(1845)

Această călătorie în Maroc produce o transformare de  netăgăduit.Pictorul este convins că în Africa de Nord se pot cunoaște și studia civilizațiile antice și stabilește comparații cu Grecia și Roma clasică.
Se cunosc foarte bine detaliile acestei călătorii grație Jurnalului său, al scrisorilor adresate prietenilor și al albumului de crochiuri (care se găsește la Muzeul Luvru). Aceste documente fac posibilă o cronică  de călătorie aproape zilnică a artistului care se plimbă prin oraș sau la țară participând la festivităi sau alte activități în orașele Tanger, Fez, Mequinez, Oran și Alger.

Arab șezând-studiu

Femeie din Alger-desen

Pictori orientaliști (I): Ingres

Jean Auguste Dominique Ingres

Cu toate că reprezentări de mauri și turci se întâlnesc și în arta medievală, renascentistă sau barocă abia în secolul al XIX-lea orientalismul în artă a devenit o temă predilectă.În această epocă se fixează mitul unui orient exotic și decadent poate și datorită marilor diferențe (religie, mentalități, practici, obiceiuri), existente între cele două culturi: europeană și orientală...
Pictori cu personalități, orientări și opere diferite au creat reprezentări de scene ambientale situate în țările arabe din nordul Africii și Orientul Mijlociu.
Atât în reprezentarea peisajelor cât și a interioarelor se punea accentul pe aspectele exotice și senzuale în special în scenele de baie sau harem, care permiteau reprezentarea voluptuoasă a trupurilor feminine, goale sau îmbrăcate pe jumătate, ale odaliscelor în posturi languroase...
Când Jean Auguste Dominique Ingres, directorul Academiei franceze de pictură, a pictat o viziune foarte colorată a unei băi turcești, acest orient erotizat  a fost acceptat.Senzualitatea era acceptată pentru că era plasată în decor oriental.

 Dominique Ingres:Baia turcească

Orient,orientalism ( III )

 În Franța orientalismul ”modern” în pictură este o prelungire a orientalismului clasic și își are originea între anii 1905-1010, odată cu construirea vilei Abd-el-Tif în Algeria,instituție artistică ,cumpărată în 1795 de Si Mahmud Abd-el-Tif și care a găzduit între 1907-1962 artiști pictori veniți din metropolă.Familia Abd-el-Tif numără 87 de artiști,dintre care 77 sunt pictori și gravori,17sunt sculptori și unul arhitect.Au existat și premii Abd-el-Tif,decernate  de Societatea Pictorilor Orientaliști francezi,pe bază de concurs.
***
Inspirată de Orientul Mijlociu,arta orientalistă nu corespunde in Franța niciunui stil particular și grupează artiști cu personalităti diferiteși opuse ca:Horace Vernet, Ingres, Eugène Delacroix, Théodore Chassériau, Jean-Léon Gérôme, Eugène Fromentin , Auguste Renoir (Odalisque din 1884)sau chiar Matisse și Picasso la începutul secolului al XX-lea.

Dominique Ingres
La grande odalisque,1814 -muzeul Luvru

Eugene Delacroix :Album du Maroc ,muzeul Luvru

***
Unii artiști ,ca Delacroix ,au făcut călătorii în Orient și s-au întors cu crochiuri pe care le-au folosit în realizarea operelor lor.
Alții și-au folosit doar imaginația.
Majoritatea au zugrăvit un Orient situat intre realitate și imaginar.
În acea epocă reprezentarea nudității era șocantă dacă nu era justificată. Atunci au folosit ca surse de inspirație haremul și baia.

***

Obiceiurile orientale,sclavia,poligamia,baia publică antrenează în Europa fascinație sau repulsie.Haremurile imaginate sunt populate de odalisce în atitudini languroase...
Acest subiect a fost ilustrat în special de Jean-Leon Gerome.

Jean-Leon Gerome: Haremul

Jean-Leon Gerome.Baia