Pictori orientaliști(XII):Rudolf Ernst

1.Rudolf Ernst: Vânzătorul de flori

Rudolf Ernst, (născut la 14 februarie 1854 la Viena,mort în 1932 la Fontenay-aux-Roses) este un pictor orientalist austriac. Studiază la Academia de Arte Frumoase din Viena. În 1877, din pricina unui diferend cu secretarul Academiei, va pleca la Paris, unde își face prima apariție la Salonul artiștilor francezi.
Călătorește în Spania și Maroc și pictează,  la întoarcere, prima sa operă orientalistă.
Incepând din acest moment se consacră îndeosebi picturii orientaliste și face numeroase călătorii în Orient, unde îl întâlnește pe Osman Hamdi Bey (1842-1910), fost elev al lui Jean-Leon Gerome și fondatorul Școlii de Artă din Constantinopol.
Vă sta mai multă vreme la Constantinopol, unde are acces la Curtea Otomană...
Opera sa orientalistă este foarte bogată, cu o tematică diversă, cu personaje pitorești în costume și decoruri somptuoase.

2.Indrăgostiții

3.Zaraful

4.La moschee

 

5.După rugăciune

6.Rugăciune de dimineață

7.Portret de bărbat

                                       8.Favorita...(Interludiu romantic)

 9. Harem

10.Culesul petalelor de trandafiri

11.Fumând din narghilea

12.Grădina palatului

13.Garda sultanului

14.Escorta

!5.Gardianul maur

Pictori orientaliști (XI) Fabio Fabbi

Fabio Fabbi (1861-1945 )

 Interior de harem

Vălul Albastru

Fabio Fabbi (1861-1945) s-a născut la Bologna. A fost elev la Academia de Belle-Arte din orașul natal. Și-a continuat studiile la Florența, unde a frecventat cursuri de sculptură.
In 1886 face prima călătorie în Egipt și în alte țări mediteraneene.
A fost și un desenator de excepție, ilustrând mai mult de o sută de volume din literatura clasică: ”Decameronul” lui Boccacio, ”Memoriile” lui G.Casanova, ”Ierusalimul eliberat” al lui T.Tasso,”Odissea” lui Homer.
A reprezentat curentul orientalist în pictura italiană, asociind temele exotismului și ale călătoriei.
Temele predilecte rămân haremul și frumusețile feminine ale Orientului arab iar picturile sale par să refacă atmosfera poveștilor din 1001 de nopți...


Fete din harem

Odalisce

Dansatoare (același tablou, culori diefrite)

 Dans oriental

Dansatoare

In harem

Dansatoare orientale

Dansul cu tamburina

Surse : Dictionar de pictură italiană

Pictori orientaliști ( X ) : Jean-Joseph Benjamin Constant

Femei in harem

Jean-Joseph-Benjamin Constant ( 1845 – 1902) 

Benjamin Constant a fost pictor și grafician francez care a realizat în special lucrări cu tematica orientală.

A fost unul dintre principalii promotori ai orientalismului în pictură dar și profesor. 

Și-a petrecut tineretea la Toulouse, unde a urmat cursurile de la Ecole des Beaux-Arts. O bursa municipala l-a ajutat sa se inscrie la Ecole des Beaux-Arts din Paris în 1866.   

A calatorit in Spania, unde a vizitat orasele Madrid, Toledo, Cordoba și Granada, unde l-a cunoscut pe pictorul orientalist Mariano Fortuny y Marsal, a cărui influență se va dovedi ulterior decisivă.

In 1872 Constant a plecat în Africa de Nord, unde avea sa rămână aproape doi ani, în principal în Maroc, fascinat de lumina, peisajele, chipurile si costumele colorate ale populatiei locale. Lucreaza enorm, în general scene cu femei de o frumusete exotică sau subiecte istorice.

Odihna de după amiază

Portret de femeie arabă

                                         Favorita emirului

Pictori orientaliști (IX) : Frederick Arthur Bridgman

Frederick Arthur Bridgman : Bărbierul

În oază (At the oasis)

Frederick Arthur Bridgman (1847-1928) este un pictor american născut la Tuskegee în Alabama.
Este unul dintre pictorii orientaliști cei mai cunoscuți în Statele Unite.După studii de pictură făcute la New-York s-a stabilit la Paris (1866), unde a devenit elevul lui Jean-Leon Gérôme.
Bridgman a făcut prima sa călătorie în Orientul Mijlociu între anii 1872-1874, în Algeria și Egipt, unde a relizat peste o sută de schițe care îi vor servi mai târziu la realizarea picturilor sale în ulei, care, de altfel, vor atrage imediat atenția.
Pictura sa datorează mult maestrului său francez. Chiar a fost supranumit ”un Gérôme american”( "the American Gérôme").

Dintre lucrările orientaliste cea mai valorasă este”O scena de stradă în Algeria”(A Street Scene in Algeria),pentru semnificația sa biografică și istorică.

Un joc interesant

O odaliscă

The Card Players (Jucătoarele de cărți)

Frumoasa cu văl din Constantinopol

La jeune mauresque(Tânăra maură)
Campagne d`Alger

Pictori orientaliști ( VIII ) Alphonse Etienne Dinet

Alphonse-Etienne Dinet ( 1861- 1929 )
Costume de fete

Unii pictori din secolul al XIX-lea seduși de magia și pitorescul Orientului au zugrăvit un orient situat între vis și realitate, abordând o tematică axată pe nuditate și senzualism. Alți pictori, detașându-se de vechile subiecte (nudurile, haremul și baia), s-au îndreptat către explorarea condiției umane a orientalilor.
*(n.a)
Alphonse-Étienne Dinet, devenit Nasr`Edinne Dinet după convertirea sa la Islam,este unul dintre pictorii orientaliști francezi. In 1884 pictorul face prima sa călătorie cu o echipă de savanți entomologi  în regiunea Bou Saâda din sudul Algeriei. A doua călătorie va fi în anul următor la Laghouat și Mzab. Pictează primele două tablouri algeriene: ”Terasele de la Laghouat” și ”Colina M`Sila după furtună”. Invață limba arabă pentru a înțelege mai bine cultura islamică. În 1887 face a treia călătorie în Algeria și ncepănd din acest an va petrece în această țară șase luni pe an.

O piață la Bou Saâda

În 1893 pictorii orientaliști au prima lor expoziție oficială la Palatul Industriei din Paris.

Ilustrează cu 132 de scene un vechi poem eroic arab ”Antar”și culegerea de trei legende sahariene ”Primăvara inimilor ”. Tabloul său ”Arab rugându-se ” îl va determina să se convertească la Islam.
Va face pelerinajul tradițional la Mecca (1929) și va scrie ”Viața lui Mahomed, Profetul lui Allah”.
Și-a amenajat un spațiu funerar (”qubba”) la Bou Saâda.

La sfaturile sale este creată la Ager ”Villa Abd-el-Tif ”, după modelul ”Villa Medicis”de la Roma.
În timpul primului război mondial transformă castelul familial Hercy în spital pentru răniții de război.
Moare la Paris din cauza unei crize cardiace. Va primi omagii la Moscheea din Paris, la a cărei construire a contribuit.
Funeraliile oficiale au avut loc la Bou Saâda, în prezența guvernatorului general al Algeriei,care a schițat viața exemplară a artistului și în prezența unei delegații musulmane care i-au adus elogii în arabă.
Tablourile sale sunt inspirate din tradițiile, istoria și viața din Bou Saâda, considerată ”Poarta” Saharei.

Berberi în oaza Well

Jocul cu titirezul

Imam prezidând rugăciunea

Joc de fetițe lângă palmieri

Vânător la pândă

Pictori orientaliști (VII )

Alexandre Roubtzoff
(1884-1949)

Acest pictor de origină rusă s-a născut la Sankt-Petersburg. Naturalizat francez în 1924.  Este un pictor orientalist care a lucrat în special în Tunisia. Laureat al Academiei de Arte frumoase din Sankt  Petersburg, (șase premii mari), apropiat al familiei imperiale a Romanovilor, artistul s-a consacrat la început picturii de interior.
Debarcat la Tunis în 1914, va expune la Salonul tunisian, (după război), apoi la Londra.
Pictura orientalistă este profund legată de călătorii și de șederi în Orient.

Malul mării la Marsa

                         Grădină la Ben-Negro ,Bizerta

Instalat la Tunis pictorul s-a instalat atelierul la limita dintre ”medina ”(orașul vechi) și centrul modern. de pe terasa sa putea să se bucure de confruntarea dintre aceste două lumi, orașul vechi cu labirintul său de străduțe, veritabil Orient în mininatură, și Tunisul monden și artificial al societății coloniale.

Ras -el Diebel

Din punct de vedere tehnic ea este marcată de utilizarea culorilor în tonuri mai calde, cu precădere a nuanțelor de roșu, galben,brun. Lumina este mai caldă iar contrastele mai accentuate.
Alexandre Roubtzoff a fost considerat un ”pictor al luminii ”(Pierre Dumas).
A pictat personaje feminine, copile,adolescente sau femei bătrâne...

Effet de Moucharabieh

                          Beduină

 Beduină din Tunis

Cemille și Fatma

Mort la Tunis (1949),pictorul este înhumat în cimitirul Borgel din Tunis.
Operele sale păstrează marca unui orientalism adevărat și sincer.