Artă otomană (I)

Camera fructelor- Topkapî

 Arta de curte în Imperiul Otoman este o artă unificată, imaginea însăși a unui stat centralizat și strâns administrat așa cum era Imperiul Otoman.
 Marile  dimensiuni ale acestui imperiu și bogățiile sale au permis un important mecenat care a favorizat dezvoltarea activităților artistice în paralel cu comenzile date chiar de stat.
Statul joacă un rol important din toate punctele de vedere: construirea marilor manufacturi, controlul materiilor prime, angajarea artiștilor și meșteșugarilor. Pictorii și ornamentiștii din kitab khana( corporația academică a sultanului) oferă modele pentru toate artele, contribuind astfel la realizarea unei arte unitare. Aceleași teme se regăsesc în ceramică, (veselă, faianțe, vitralii), textile, metale, lemn (boazerie) și arhitectură. Se remarcă puternicul impact al Iranului asupra artei otomane ( în special stilul timurid care se regăsește și în producția artistică a imperiilor moghol și savafid).

Faianță, boazerie, vitralii ( Topkapi)

Epoca  lui Suleyman I (Magnificul) rămâne în memorie ca o epocă fructuoasă pentru arte și strălucită pentru politică.
Odată cu cucerirea Constantinopolului, arhitecții otomani descoperă Hagia Sophia, care devine modelul absolut al arhitecturii lor religioase. Mimar Sinan este marele arhitect otoman iar Suleyman și  Rüstem Pacha, mare vizir, au fost comanditarii cei mai importanți în materie de arhitectură.(Se cunosc 13 caravanseraiuri cu  numele de Rüstem Pacha). S-au construit numeroare moschei cu complexele adecvatte (scoli, spitale, băi)...
Strălucitul arhitect Mimar Sinan (1489/1490-1588), a proiectat, utilizând tehnici extrem de complicate pentru acele timpuri, moschei, palate, poduri, clădiri publice, considerate în prezent ca fiind printre cele mai frumoase construcții realizate în stil islamic din întreaga lume.

Moscheea lui Rüstem Pasa

Fragment de ornamentație în moscheea Rüstem Pasa

Domul moscheeii lui Selim

Detaliu ornamental din palatul Dolmabasce

După moartea lui Sinan, arhitectura otomană este departe de a se epuiza. Succesorii construiesc în continuare moschei, edificii publice, palate, respectând principiile maestrului și adăugând concepția lor personală.

Fântâna lui Ahmedal III-lea-Istanbul

Muhteșem Yüzyıl - Frumoasele sultane și bijuteriile lor

Bijuteriile

Cercetarea minuţioasă ce a permis reconstituirea bijuteriilor de epocă a avut un rol impor­tant. În absenţa unor documente scrise, care să conţină descrierea costumelor şi bi­juteriilor acelei epoci, cercetătorii au fost nevoiţi să se concentreze în special asupra miniaturilor şi costumelor expuse în magnificul palat Topkapî.
Bijuteriile joacă în serial un rol aparte şi datorită legăturii cu totul speciale pe care sultanii au avut-o cu aceste podoabe. Ele nu erau doar simple obiecte de podoabă, ci adevărate mărci ale puterii politice şi economice.
Însuși sultanul Suleyman a fost un bijutier iscusit la fel ca și tatăl său Selim I.
Cu toate controversele pe care le-a stârnit serialul, nimeni nu poate contesta frumusețea hainelor și a bijuteriilor purtate de actori.
Mai mult decat atat, bijuteriile purtate în film, multe dintre ele copiate cu fidelitate după cele reale, au devenit sursa de inspiratie pentru numeroase colectii .
Moda Hurrem  a fost un adevărat bussiness pentru bijutieri, coafori, haute couture. Numeroase site-ri pe internet propun spre vânzare bijuterii, rochii de gală sau imbrăcăminte de interior.

Bijutieri celebri au fost sponsori pentru serial. Pentru prima serie a foiletonului firma  Bobeyi , inspirându-se din modelele originale de la Topkapî, a creat în trei ani de muncă o admirabilă colecție de o sută de piese numită ”Bijuteriile sultanei Hürrem.”
Bijuteriile purtate în film de către personajele feminine și masculine reprezintă cocheta sumă de un milion și jumătate de dolari.
Dim iunie 2011 bijuteria Altinbaş furnizează bijuterii destul de costisitoare( între 6000 și 15000 de dolari).
***
Frumoasele sultane

Hasfa- sultana mamă

Hürrem.- haseki sultan

Mahidevran

Hatice

Mihrimah

 Sultana Sah

 Fatma

Nurbanu

Aybige -prințesa Crimeii

Firuze- favorita persană a lui Suleyman

Cuplul imperial din final

Giuvaeruri - Orfevrerie otomană: bijuterii

 Broșă cu smarald și diamant

Brosă

Secolele XVI și XVII constituie vârsta de aur a Imperiului Otoman în timpul căreia toleranța față de minoritățile etnice și religioase rămâne remarcabilă.
În 1596, în momentul apogeului său,  Ehl-i Iref,”societatea oamenilor de talent”, care grupa meseriașii curții număra 110 orfevri, ceea ce arată importanța artei metalului la curtea otomană.
Mai multe materiale sunt folosite: argint, aur, zinc și ”tombak”(cupru placat cu mercur după o tehnică specifică imperiului). Prelucrarea se făcea prin  martelaj (lovituri mici cu un ciocănel, pe o nicovală specială, metalul fiind încălzit pentru a fi suplu) iar fondul putea fi ciselat sau mat.
 ***
Prelucrarea pietrelor, fie că era vorba de jad sau de cristal, de pietre prețioase ca smaraldul, rubinul, ametistul, diamantul, safirul, era ca și în India Mogulilor, extrem de apreciată la curtea otomană.
Tehnicile erau puțin diferite față de cele din India, dar aceasta nu impiedică ca unele atribuiri să fie dificile.
Pietrele prețioase erau montate în casetuțe, căpătând forme florale. Fire de aur pot fi încrustate în pietre, iar firele pot fi fin incizate.
Meșterii giuvaergii nu interveneau în forma pietrelor, nu le tăiau, ci păstrau forma și dimensiunea lor naturală,
***
Colier de aur sec.17-18-Topkapi

Egrettă( broșă) pentru turban,sec. 16, cu diamante, smaralde și perle. Se crede că ar fi aparținut lui Suleyman Magnificul

Egretă pentru turban

Egreta cu turcoaze

Egreta cu rubine

Pendativ cu smaralde

Coif din aur cu incrustații . (jumătatea sec.16)

Medalion cu tughra sultanului Abdulmecid al II-lea. (sec.19)

Broșă cu diamante.
Un rar exemplu de orfevrerie otomană,cu motivul lalelei. (sec.XIX)-colecție particulară

Broșă pentru turban -muzeul Topkapi

Tezaurul Imperiului Otoman ( I )

Colecția de smaralde(cea mai mare din lume)-Palatul Topkapî

Muzeul tezaurului imperial se află în incinta Palatului Topkapî .
Clădirea tezaurului imperial cuprinde patru încăperi în care sunt expuse colectii de bijuterii, de haine, de vase, de ceasuri, medalii și decorații, unele făurite de mesteșugari autohtoni, altele dăruite sultanilor de diferiți vizitatori sau ambasadori veniți la Inalta Poartă din diferite pricini.
In fiecare cameră exista un tron imperial, fiecare dintr-o epocă diferită.
***
In prima cameră se pot admira costume de ceremonie, arme, seturi de cești de cafea precum și alte obiecte incrustate cu aur și pietre prețioase.

Caftan otoman

Turban imperial cu broșă 

 Broșă de turban

 Broșă de turban -sec.XVIII-

***
Cea de-a doua cameră este cunoscută sub numele de Camera de Smarald. Aceasta cuprinde vitrine cu pandantive decorate cu smaralde si alte pietre pretioase; smaralde netăiate, unele cântărind cateva kilograme și faimosul pumnal Topkapi (simbolul muzeului), împodobit cu trei smaralde mari.
A fost conceput în anul 1747, la ordinul sultanului Mahmud I, ca dar pentru Nader Shah al Persiei. Șahul a fost asasinat înainte ca pumnalul să părăsească Imperiul Otoman și a rămas în tezaur.
Filmul „Topkapi” cu Peter Ustinov a făcut acest obiect faimos în intreaga lume, desi tezaurul conține piese mult mai valoroase. 

Pumnalul Topkapi

Pendativul cu smaraldul gigant

***
A treia camera contine obiecte emailate, medalii si decoratii de stat primite de sultani de la monarhii străini,  două candelabre din aur ( cântarind fiecare 48 kilograme), cel mai faimos tron al palatului, tronul de aur, folosit de sultani în timpul încoronărilor și sărbătorilor religioase.
Diamantul de 86 de karate (diamantul Pigot), al patrulea ca mărime din lume poate fi adimrat tot aici.

Tronul de aur

Diamantul Pigot ( Kaşıkçı Elması),

Acest diamant  este mândria palatului Topkapî, piesa de cea mai mare valoare din tezaur.  De un alb incredibil, aparține categoriei diamantelor farte pure. Nu se știe cu certitudine cum a intrat diamantul în posesia Imperiului Otoman. Legendele despre originea și posesorii săi sunt numeroase și controversate. Montată în argint, piatra în formă de pară este înconjurată de două rânduri de briliante care ”îl fac să fie asemeni lunii pline care luminează un cer plin de plistele”( ? ).
A fascinat de-a lungul timpului privirile tuturor favoritelor imperiale și ale sultanelor-validé
***

A patra cameră atrage vizitatorii printr-un tron magnific de origine persană și prin obiecte încrustate cu pietre pretioase de diferite dimensiuni.

Tronul dăruit de Nadir -Sah (Persia)sultanului Mahmud

Tronul de campanie al lui Suleiman I

Vase ormamentate