Pictori orientaliști(IV): Horace Vernet

Horace Vernet

( 1789-1863 )
  
Călăreți și căpetenii arabe ascultând un cântăreț

Negustor de sclavi 

Emile Jean-Horace Vernet, pictor, născut în Muzeul Luvru, unde părinții săi se adăpostiseră de vâltoarea Revoluției Franceze. Ca pictor, a  mers pe urmele tatălui său, Carle Vernet, în pictarea scenelor militare, din care a făcut specialitatea sa. S-a dovedit un talent strălucit dar superficial. A pictat scene de bătălie, scene sportive și subiecte inspirate de Orient dat fiind că a locuit o vreme în Algeria în calitate de cronicar grafic al trupelor franceze.
În 1840 va face o călătorie în Egipt în compania nepotului său. În Egipt a făcut o serie de dagherotipuri care au dat naștere unei cărți :”Excursions daguerriennes”.
Iată și câteva lucrări ale sale inspirate de Orient :

Portret de arab

Judas și Tamar

Episod din cucerirea Algeriei

Doamnă algeriană vânând cu șoimul

In 1855 la Expoziția universală picturile sale au ocupat o sală întreagă ca și lucrările lui Ingres.Primește medalia de aur iar această recunoaștere îl situează printre cei mai de seamă artiști ai vremii. Iar în decembrie 1862, Napoleon al III-lea, aflând că artistul este grav bolnav, îi trimite Crucea Legiunii de Onoare ”ca unui mare pictor al unei mari epoci ”.

Une tombe an terre d”Afrique

Pictori orientalisti (III):Prosper Marilhat

 Stradă în Cairo

Ruinele moscheii califului Hakem (Cairo)

Prosper-Georges-Antoine Marilhat  (1811-1847) este un pictor francez orientalist și naturalist.
Pleacă împreună cu baronul Karl von Hugel într-o călătorie în Orientul Apropiat, între 1831 - 1833, ocazie pentru Marilhat de a realiza numeroase studii orientale. Călătoreste în Grecia, Siria, Palestina, Egipt, Rhodos, fiind atras în special de imaginile din Cairo.
În perioada petrecută în Alexandria pictează o serie de decoruri teatrale și numeroase portrete.
Se întoarce în Franța  cu vaporul ”Sphinx” care remorca obeliscul de la Luxor instalat în Piața Concorde.
La Salonul din 1834,operele sale cu subiecte egiptene, dintre care ”Piața din Ezbekieh”, stârnesc entuziasmul lui Theophile Gautier.
Iată câteva din lucrările care l-au consacrat ca pictor orientalist :

O stradă din Cairo

Negustor turc

Arabi Sirieni călătorind

Amintire de pe malul Nilului

Pictori orientaliști(II):Eugène Delacroix

Arabe assis

Femme juive a Alger

Eugène  Delacroix (1798-1863) a făcut o călătorie de șase luni în nordul Africii,( în Maroc și Algeria),printre înșoțitorii contelui Edgar de Mornay, conducătorul delegației trimisă de regele Franței în Maroc pentru a-l menține sun control pe sultanul Mulay Abd-ar Rahman.
Delacroix descoperă aici uimitoarea lumină a peisajelor, a oamenilor, senzualitatea și misterul. Această nouă realitate se va reflecta în întreaga operă creată după această experiență a Orientului.

Mulay Abd-ar Rahman ,sultanul Marocului
ieșind din palatul său, insoțit de garda sa.(1845)

Această călătorie în Maroc produce o transformare de  netăgăduit.Pictorul este convins că în Africa de Nord se pot cunoaște și studia civilizațiile antice și stabilește comparații cu Grecia și Roma clasică.
Se cunosc foarte bine detaliile acestei călătorii grație Jurnalului său, al scrisorilor adresate prietenilor și al albumului de crochiuri (care se găsește la Muzeul Luvru). Aceste documente fac posibilă o cronică  de călătorie aproape zilnică a artistului care se plimbă prin oraș sau la țară participând la festivităi sau alte activități în orașele Tanger, Fez, Mequinez, Oran și Alger.

Arab șezând-studiu

Femeie din Alger-desen

Pictori orientaliști (I): Ingres

Jean Auguste Dominique Ingres

Cu toate că reprezentări de mauri și turci se întâlnesc și în arta medievală, renascentistă sau barocă abia în secolul al XIX-lea orientalismul în artă a devenit o temă predilectă.În această epocă se fixează mitul unui orient exotic și decadent poate și datorită marilor diferențe (religie, mentalități, practici, obiceiuri), existente între cele două culturi: europeană și orientală...
Pictori cu personalități, orientări și opere diferite au creat reprezentări de scene ambientale situate în țările arabe din nordul Africii și Orientul Mijlociu.
Atât în reprezentarea peisajelor cât și a interioarelor se punea accentul pe aspectele exotice și senzuale în special în scenele de baie sau harem, care permiteau reprezentarea voluptuoasă a trupurilor feminine, goale sau îmbrăcate pe jumătate, ale odaliscelor în posturi languroase...
Când Jean Auguste Dominique Ingres, directorul Academiei franceze de pictură, a pictat o viziune foarte colorată a unei băi turcești, acest orient erotizat  a fost acceptat.Senzualitatea era acceptată pentru că era plasată în decor oriental.

 Dominique Ingres:Baia turcească